O femeie foarte atrăgătoare intră într-un cabinet de medicină generală, ținându-și bunica de braț. Doctorul, un bărbat de vârstă mijlocie, ridică privirea de la fișele pacienților și aproape că scapă stiloul din mână când o vede pe tânără.
– Bună ziua, spune ea cu un zâmbet strălucitor. Am venit pentru o examinare.
Doctorul, încercând să-și păstreze calmul, își curăță ușor gâtul și o invită înăuntru.
– Sigur, sigur, zice el cu o voce puțin tremurândă. Mergeți după paravan și dezbrăcați-vă, vă rog.
Femeia râde ușor, surprinsă de sugestie.
– Oh, nu, nu eu am nevoie de un control, domnule doctor. Bunica mea e cea care nu se simte prea bine, de aceea am venit.
Doctorul, roșind ușor de jenă, își îndreaptă rapid atenția către bunică, care stătea liniștită, zâmbind blând.
– Am înțeles, îngână doctorul, încercând să se redreseze. Doamnă, vă rog să scoateți limba.
Bunica îl privește pe doctor cu un aer înțelept și glumeț, scoate încet limba, apoi o retrage și îi spune:
– Domnule doctor, poate vreți să mă consultați mai atent. Nu de alta, dar văd că privirea v-a rămas tot la nepoata mea!
Bulă, cunoscut printre prieteni pentru simțul umorului său, se însoară în sfârșit. După câteva luni de mariaj, se întâlnește cu vechii lui prieteni la o bere. Curioși și puțin răutăcioși, aceștia încep să-l întrebe despre cum merge viața de căsătorit.
– Bulă, ce faci, mă? Cum te descurci cu nevasta? întreabă unul dintre ei, zâmbind șiret.
– Ei, băieți, ce să zic, nevastă-mea e chiar marfă, răspunde Bulă, cu un zâmbet larg.
– Serios? Și totuși, n-ai nicio plângere? întreabă alt prieten, în timp ce sorbea din bere.
Bulă se gândește puțin și spune:
– E cam somnoroasă, mă. Adică, serios acum, nu-i trece o zi fără să zică ceva de somn.
– Somnoroasă? Cum așa? întreabă un alt prieten, curios.
Bulă râde și continuă:
– Păi, de câte ori ieșim pe stradă și vede câte un bărbat bine făcut, mă împunge cu cotul și spune: „Mamă, ce m-aș culca cu ăsta!”.
Toți prietenii izbucnesc în râs, imaginându-și scena.
Unul dintre ei, amuzat, adaugă:
– Băi, Bulă, poate ar trebui să-i cumperi o pernă mai confortabilă, să doarmă mai bine acasă!
După miezul nopţii, sună cineva insistent la uşă, făcând ca sunetul să răsune în tot apartamentul. Bubulina, abia trezită dintr-un somn adânc, se ridică morocănoasă din pat și se îndreaptă spre ușă, bombănind în sinea ei: „Cine naiba sună la ora asta?”
Când deschide ușa, se trezește față în față cu patru bărbați complet beți, care se clătinau de pe un picior pe altul, încercând să-și mențină echilibrul. Fiecare avea un zâmbet tâmp pe față și mirosul puternic de alcool plutea în aer.
– Bună seara, doamnă! zice unul dintre ei, încercând să pară cât de cât politicos, dar dându-și seama că nu era în stare nici măcar să pronunțe cuvintele corect.
– Ce vreți la ora asta? întreabă Bubulina, cu o privire mai mult exasperată decât curioasă.
Un altul, sprijinindu-se de cadrul ușii, încercă să explice:
– Stimată doamnă, noi suntem… suntem aici ca să-l conducem pe soțul dv. până acasă… dar avem o problemă…
– Și care ar fi aceea? întreabă Bubulina, simțind cum nervii îi cresc pe măsură ce vorbea.
Al treilea bărbat, care abia se mai ținea pe picioare, intervine încercând să clarifice situația:
– Problema, dragă doamnă, e că nu știm… nu știm care dintre noi e soțul dumneavoastră…
