Soțul și soția se plimbă relaxați prin parc, bucurându-se de o zi frumoasă de weekend. Soarele strălucește, iar păsările cântă vesel din copaci. La un moment dat, soția observă un bărbat în depărtare, venind spre ei, și își dă seama imediat cine este. Cu o mică strângere de inimă, se uită la soțul ei și îi spune cu o voce ușor neliniștită:
-Scumpule, te rog încearcă să arăți că ești fericit.
Soțul, ușor derutat, își încruntă sprâncenele și întreabă, fără să-și dea seama de ce este atât de important:
-De ce?
Soția, vizibil emoționată, îi răspunde în șoaptă, aproape încercând să pară nepăsătoare:
-Domnul care vine spre noi… este primul meu soț.
Bulă, plin de entuziasm și cu o rată în brațe, pornește spre târg să o vândă. Pe drum, trece pe lângă casa doamnei învățătoare, care îl vede și îl invită politicos înăuntru pentru o cafea. Curios și pofticios, Bulă acceptă fără să ezite. Se așază la masă, iar doamna învățătoare îi toarnă o cafea aburindă și începe să-l întrebe despre școală și viața lui, într-o atmosferă destinsă.
Tocmai când Bulă se pregătea să-i spună doamnei învățătoare despre planurile lui mari de la târg, se aud pași grăbiți venind din fața casei. Într-o fracțiune de secundă, fața doamnei învățătoare se schimbă, iar ea țipă alarmată:
– Hiiiii! E soțul meu! Repede, bagă-te în dulap, Bulă!
Bulă, confuz și cu rată cu tot, se furișează rapid în dulap. În interior, beznă totală. Își ține respirația încercând să fie cât mai tăcut, dar simte imediat că nu este singur. Cu teamă și curiozitate, întinde mâna și dă un ghiont persoanei de lângă el.
– Ba, cumperi o rată?
Tipul de lângă el, clar la fel de surprins de situație, îi șoptește nervos:
– Ești nebun?! Noi suntem închiși în dulap, și ție-ți arde de rate?
Dar Bulă, insistent:
– Cumpară rata, că dacă nu, țip!
Necunoscutul, neavând altă opțiune, cedează și scoate banii, cumpărând rata. Dar liniștea nu durează mult, pentru că după câteva minute, Bulă începe din nou:
– Ba, dă rata înapoi.
Omul, deja iritat, șoptește furios:
– Cum să-ți dau rata înapoi? Nu ți-am cumpărat-o?
Bulă, insistent și fără remușcări:
– Dă rata înapoi, că dacă nu, țip!
Simțindu-se prins în capcană, tipul îi dă rata înapoi. Dar Bulă, care începuse să prindă gustul afacerii, repetă scenariul de mai multe ori, încât schimbul de bani și rată devine aproape mecanic.
În cele din urmă, soțul pleacă, scăpat de criza imaginară, iar tipul din dulap, frustrat și ușurat, dispare rapid din casă. Bulă, cu zâmbetul pe buze și cu rată și bani în mână, părăsește și el casa, mândru de afacerea pe care tocmai o încheiase.
Ajuns acasă, își vede tatăl lucrând prin curte, și decide să-l tachineze puțin:
– Tata, cumperi o rată?
Tatăl său, deja obișnuit cu șotiile lui Bulă, îi aruncă o privire amuzată și spune:
– Măi, Bulă, iar începi cu prostiile tale?
