Două prietene stăteau la o cafea în grădina liniștită a uneia dintre ele, savurând băutura fierbinte și povestind despre viață. După câteva bârfeli mărunte și amintiri din vremurile bune, una dintre ele, Maria, începu să vorbească despre căsnicia ei, vizibil supărată.
– Gata, nu mai pot! I-am spus clar lui Ion că nu mai suport și că bag divorțul, după care am ieșit în grădină să mă liniștesc. Am zis să-mi iau aer proaspăt și să mă calmez.
Prietena ei, Ana, dădu din cap înțelegătoare, în timp ce lua o gură din cafea.
– Oh, draga mea, și el ce-a spus? întrebă Ana curioasă, ridicând o sprânceană și așteptând cu nerăbdare răspunsul.
Maria oftă dramatic și își încrucișă brațele, retrăind momentul de furie.
– Nimic la început, nimic. Tăcere completă. Am ieșit furioasă din casă, m-am așezat pe bancă în grădină și încercam să mă calmez. Mă gândeam cum o să fie viața mea fără el și ce să fac cu toată treaba asta. După câteva minute, totul era liniște, dar, din senin, am auzit o bubuitură!
Ana aproape că scăpă ceașca din mână, privindu-și prietena cu groază.
– Dumnezeule, nu-mi spune că s-a împușcat! Își făcu cruce rapid, deja imaginându-și cele mai negre scenarii.
Maria se uită la ea amuzată, de parcă asta ar fi fost cea mai mică problemă.
– Ah, nu! răspunse Maria, făcând o pauză lungă, suficient cât să creeze suspans. Mizerabilul a deschis o șampanie!
O doamnă elegantă, purtând o pălărie cu boruri largi și o poșetă asortată, se plimbă agale prin piață, căutând ceva deosebit pentru a-și înviora casa. Ochii îi cad pe o colivie mare, aurie, în care un papagal colorat își aranjează penele, părând total relaxat și nepăsător la agitația din jur.
– Ce papagal frumos! spune doamna, adresându-se vânzătorului care stătea liniștit pe un scaun mic, mestecând semințe de floarea-soarelui.
– Bună ziua, doamnă! Vă place? Am și alții, dar acesta este cel mai special! E vorbitor și foarte inteligent! Puteți să-l luați acasă pentru doar 1.000 lei.
Doamna face ochii mari și chicotește nervos.
– 1.000 lei? E cam scump! Nu aveți ceva… mai accesibil, pentru buzunarul meu?
Vânzătorul, un tip bătrân și plin de șmecherii, se ridică încet și o măsoară cu privirea.
– Păi, doamnă, am și ceva mai ieftin. Pot să vă dau acest papagal pentru doar 150 de lei. Dar, să știți că trebuie să vă avertizez… a fost ținut într-o… să-i spunem, „casă de femei”. Vorbește numai prostii, că a prins niște obiceiuri urâte de acolo.
Doamna, ușor intrigată, își pune mâna la gură gândindu-se, dar hotărăște că nu poate fi chiar atât de rău.
– Oh, nu-i nimic, îl dezvăț eu! La prețul ăsta, îl iau! Îmi place provocarea!
Cu papagalul pus într-o colivie frumos împachetată, doamna pleacă fericită spre casă, gândindu-se deja la cum va educa noul ei companion. Ajunsă acasă, își găsește locul perfect pentru colivie, chiar lângă fereastră, astfel încât papagalul să poată vedea curtea frumoasă cu flori.
– Gata, micuțule, acum ești acasă! spune ea zâmbind.
Papagalul, care până atunci tăcuse, își întinde aripile și se uită împrejur cu un aer de cunoscător.
– Meserie! Casa nouă, stăpână nouă, e tare aici! zice el încântat. După un timp, apar și fetele doamnei de la școală, alergând fericite spre colivie.
– Uite, mami, papagalul! Ce drăguț e! strigă una dintre ele.
Papagalul, fără să stea pe gânduri, începe din nou:
– Meserie! Casa nouă, stăpână nouă, fetițe noi, e tare aici!
Doamna începe să-și facă griji, dar speră că lucrurile nu vor degenera prea mult. Spre seară, când atmosfera devine liniștită și soarele apune, apare și soțul doamnei, Vasile, obosit după o zi de muncă. Intră în casă, își lasă geanta pe masă și se îndreaptă curios spre colivia nouă.
Papagalul îl vede și, brusc, începe să vorbească, de data aceasta cu un ton surprinzător de familiar:
– Meserie! Casa nouă, stăpână nouă, fetițe noi… cunostințe vechi… salut, Vasile!
Vasile înlemnește, cu ochii mari de surprindere, iar doamna aproape că scapă tava din mâini. În timp ce în cameră se așterne o liniște bizară, papagalul își continuă nestingherit periatul penelor, de parcă nimic ieșit din comun nu s-ar fi întâmplat.
– Ehei, se pare că tu și papagalul aveți multe amintiri împreună… zice doamna, cu o privire tăioasă către soțul ei.
