Banc: Gheorghe, cu vocea lui puțin obosită, îl sună pe Ion – Dracusorul…

Banc: Gheorghe, cu vocea lui puțin obosită, îl sună pe Ion – Dracusorul…

Gheorghe, cu vocea lui puțin obosită, îl sună pe Ion într-o seară rece de iarnă, stând lângă aragazul plin cu oale care fierb:

– Ioane, mă, am o întrebare. Zi și tu, e normal să am soție și să gătesc eu?

Ion, care se relaxa cu un păhărel de țuică, surprins de întrebarea lui Gheorghe, își face o pauză de la gura sobei și răspunde încet, analizând situația:

– Nu-i normal, mă Gheorghe… Soția ar trebui să te ajute, să împărțiți treburile. Dar zi-mi, ce face ea de nu poate să gătească?

Gheorghe, oftând adânc, răspunde:

– Taie lemne…

Ion rămâne câteva secunde blocat, apoi izbucnește în râs:

– Bine, măi Gheorghe, dacă tu ai ajuns să faci tocană, iar nevastă-ta se luptă cu securea, cred că ați inversat rolurile…

Un tip care tocmai se mutase într-un bloc nou, plin de entuziasm, își sună prietenul ca să-i povestească despre noii lui vecini:

– Băi, să-ți zic ceva, ce vecini simpatici am!

Prietenul, curios, întreabă:

– Cum așa, ce-au făcut?

Tipul, încântat de „ospitalitatea” lor, continuă:

– Păi, ieri noapte, pe la 3, m-am apucat să cânt sub duș, știi cum fac eu, cu pasiune! Și ghici ce? Vecinii, bă, oamenii ăștia, mi-au ținut ritmul! Băteau în perete cu pumnii, să fie sincronizați cu mine! Când mai înălțam o notă, și ei dădeau mai tare, parcă era un concert!

Prietenul râde, dar totuși întreabă ironic:

– Frate, sigur țineau ritmul sau poate îți spuneau subtil să taci?

Tipul, cu un aer visător și optimist, îi răspunde:

– Eh, hai că știu eu! Oameni de treabă, te zic eu, apreciază muzica adevărată!

Soțul intră pe ușă târziu, cu o pungă mare în mână, zâmbind larg, în timp ce soția stătea pe canapea, privind suspicioasă. Își dăduse deja seama că ceva nu era în regulă.

– Unde ai fost, bărbate? întreabă ea cu un ton pe jumătate curios, pe jumătate sceptic.

El, mândru de sine, răspunde fără ezitare:

– La pescuit, iubita mea! Am prins câteva capturi serioase, zice el în timp ce pune punga pe masă.

Soția, ridicând o sprânceană, începe să deschidă punga și scoate din ea un macrou perfect împachetat, evident congelat. Îl privește fix pe soț, fără să spună nimic pentru câteva secunde, în timp ce el încearcă să evite contactul vizual.

– Cred că ai fost la pescuit în Atlantic, de ai venit acasă cu macrou congelat, zice ea sarcastic, arătând spre eticheta de pe pachet care scria „Made in Norway”.

DISTRIBUIE CU PRIETENII: