După ce pacientul își termină consultul, își scoate portofelul și, cu o mișcare aparent relaxată, pune pe masa doctorului o bancnotă de 50 de lei. Doctorul, surprins și oarecum indignat de gestul care părea mai degrabă o mită, ridică o sprânceană și îl privește fix pe pacient, cu o ușoară expresie de neîncredere.
Doctorul, cu o voce rece, încercând să-și păstreze calmul: – Asta e pentru mine sau este pentru asistentă?
Pacientul, relaxat și zâmbind larg, de parcă totul era perfect normal, își drege vocea și răspunde cu un aer foarte serios:
– Vai, domnule doctor, cum puteți să mă credeți atât de nesimțit încât să uit de doamna asistentă?
Apoi, cu un zâmbet șiret, continuă, ridicând ușor din umeri:
– E pentru amândoi! Desigur, împărțiți cum credeți de cuviință. Știți cum e, echipa contează!
Două prietene stau la o cafenea, sorbind din cafele și povestind despre ultimele noutăți din viețile lor. Una dintre ele, cu un oftat lung și un aer vizibil dezamăgit, își privește cealaltă prietenă și începe să-i povestească.
– Dragă, parcă ziceai că te-a cerut Vasile în căsătorie. Te măriți cu el până la urmă? – o întreabă prietena, curioasă și ușor intrigată de tonul melancolic al celeilalte.
– Nici nu mă gândesc! – răspunde ferm prietena, dând din cap hotărâtă și sorbind rapid din cafea. Apoi, ridicând din sprâncene, adaugă: – M-a căutat aseară să-mi spună că se însoară cu mine numai dacă îmi schimb numele.
– Cum adică? – întreabă cealaltă, complet nedumerită. – Păi nu e normal să-ți schimbi numele după căsătorie?
– Da, normal ar fi! – oftează prietena, aruncând o privire ironică peste ceașca de cafea. – Dar el nu vrea doar să-mi iau numele lui de familie… El vrea să mă cheme Lenuța!
Prietena se oprește în loc, șocată, încercând să înțeleagă.
– Lenuța?! Dar de ce ar vrea asta? Tu nici măcar nu te numești așa! E ridicol! Ce motiv are să facă o asemenea cerință?
– Exact asta i-am zis și eu! – răspunde prietena, râzând ironic. – Și știi ce mi-a zis? Că ar prefera să mă cheme Lenuța doar ca să nu mai trebuiască să-și șteargă tatuajul cu fosta!
Doi prieteni stau de vorbă la o terasă, sorbind din băuturile lor și discutând despre viața de cuplu, căsnicie și alte „complicații” ale vieții.
Unul dintre ei, vizibil relaxat și parcă un pic triumfător, își privește amicul și spune:
– În sfârșit, azi, nevastă-mea și-a cerut scuze pentru prima dată în fața mea.
Prietenul, surprins și oarecum intrigat, ridică o sprânceană și întreabă:
– Bravo, mă! În sfârșit a cedat. Dar zi-mi, cum a fost? Ce ți-a zis?
Celălalt își aranjează gulerul, încercând să pară detașat, dar în realitate abia aștepta să împărtășească momentul. Cu un zâmbet ironic pe față, își povestește cu o voce calmă:
– A spus că îi pare rău…
Prietenul se apleacă un pic în față, curios de continuare, crezând că urmează ceva pozitiv, un moment de reconciliere adevărată.
– …că s-a căsătorit cu mine!
