Un tip, vizibil abătut, își deschide sufletul în fața prietenului său la o bere:
– Nu mai e deloc pasiune în relația cu soția mea… Totul e atât de previzibil, monoton…
Prietenul îl ascultă cu înțelegere și-i propune:
– De ce nu încerci să aduci puțin mister și intrigă în viața ta? Știi tu, poate chiar printr-o relație extraconjugală! Așa mai alungi din rutină!
Tipul îl privește sceptic:
– Păi bine, dar dacă află soția mea? Ce mă fac atunci?
Prietenul râde, dând din mână a lejeritate:
– Fii serios, trăim în vremuri moderne! Ai văzut câte cupluri fac asta și nimeni nu pare să aibă probleme?
Tipul se gândește o clipă, suspină, apoi, cu o privire hotărâtă, spune:
– Bine, du-te și spune-i și ei asta, că poate ea n-a auzit de „vremurile moderne”!
Încurajat de conversație, ajunge acasă, își ia inima în dinți și îi spune soției, puțin stânjenit:
– Dragă, am stat și m-am gândit… poate o relație extraconjugală ar aduce puțină scânteie în viața noastră, ar mai alunga plictiseala…
Soția îl privește pentru o clipă, zâmbind ironic, și-i răspunde:
– Las-o baltă, dragule. Am încercat și… n-a mers!
Tipul rămâne blocat:
– Pardon… ce-ai zis?!
Soția, ridicând din umeri:
– Eh, doar voiai puțin mister în relația noastră, nu?
Soția, cu ziarul în mână și o privire îngrijorată, îl cheamă pe soț la masă:
– Uite ce scrie în ziar! Se pare că cele mai multe accidente se petrec în… bucătărie! Ai idee ce poate însemna asta?
Soțul, ridicând privirea de la televizor și zâmbind amuzat, îi răspunde:
– Da, normal că știu. Și am o explicație foarte clară pentru asta.
Soția, surprinsă, îl privește intrigată:
– Serios? Și care ar fi?
El, cu o expresie de înțelepciune și puțină ironie, spune calm:
– Pentru că eu le… manânc!
Un cuplu stă la masă, iar soția privește cu groază farfuria din fața ei, unde aburul de la ciorba de burtă se ridică în vălătuci grei. Soțul, cu o expresie de satisfacție pe față, își dă seama că momentul de convingere abia a început.
– Hai, dragă, te rog încearcă! – insistă el, luând el însuși o lingură mare și sorbind cu plăcere.
Soția face o grimasă, îndepărtând farfuria puțin mai departe de ea:
– Nu, nu vreau să o fac!
– De ce? – întreabă soțul, îngrijorat de rezistența ei.
Ea se uită sceptic în farfurie:
– Uită-te și tu cât de urât arată, parcă e gelatină amestecată cu… nici nu vreau să mă gândesc! Și pe deasupra… mai și miroase a… nici nu știu să descriu!
Soțul râde și o încurajează, ridicându-și lingura într-un toast improvizat:
– Hai că nu pățești nimic, măcar încearcă o dată! Închizi ochii, deschizi gura… și gata! Îți promit că, după ce gusti, o să-ți placă și nu o să te mai saturi de ea!
Soția încă dă din cap, neconvinsă, strâmbându-se mai tare:
– Nu… nu pot! Nici cu ochii închiși!
Soțul își ridică sprâncenele, exasperat:
– Femeie, am stat în bucătărie trei ore pentru asta! Am tocat, am fiert… eu altă ciorbă de burtă nu mai fac!
El și ea stau întinși în pat, încă răsuflând ușor după o partidă de amor. Camera e cufundată într-o liniște confortabilă, iar ei privesc tavanul, aparent pierduți în gânduri.
După câteva minute de tăcere, ea, cu privirea parcă pătrunsă de o curiozitate neașteptată, își întoarce capul spre el:
– De fapt, tu ce leafă ai?
El, luat prin surprindere de întrebarea ei bruscă, își curăță vocea și răspunde, ușor încurcat:
– Eh, nu e mare lucru… 700 de lei.
Se așterne o altă tăcere, iar ea suspină adânc, lăsând capul pe pernă și privind în tavan cu o expresie melancolică:
– Și asta-i mică…
