Bulă intră grăbit în cabinetul doctorului, vizibil afectat, dar cu o expresie ușor confuză. Doctorul îl invită să se așeze, iar Bulă începe să-și descarce sufletul:
– Domnule doctor, e groasă! Am o problemă foarte serioasă, iar dumneavoastră sunteți singurul care mă poate ajuta.
– Spune, Bulă, ce te apasă?
– Uitați, eu lucrez într-o altă localitate și ajung acasă doar la sfârșitul săptămânii. Și, domnule doctor, de fiecare dată când mă întorc, o găsesc pe nevastă-mea în pat… cu cel mai bun prieten al meu.
Doctorul se încruntă și întreabă, serios:
– Și asta s-a întâmplat de câte ori?
– De trei ori la rând, domnule doctor! Trei săptămâni consecutive!
Doctorul, intrigat:
– Și ce ai făcut, Bulă, în aceste situații?
Bulă oftează adânc și continuă:
– Păi, amicul meu, domnule doctor, și-a cerut iertare de fiecare dată. Mi-a spus că e o greșeală, că nu merită să stricăm prietenia noastră de o viață. Și apoi, ca să-mi dovedească sinceritatea, m-a invitat la o cafea.
Doctorul ridică sprânceana, vizibil confuz:
– Și, Bulă, de ce ai venit la mine? Ce vrei să faci în privința asta?
Bulă își freacă mâinile, se uită în podea, apoi ridică privirea:
– Domnule doctor, tocmai despre asta e vorba… Eu nu mai știu ce să fac! Nu-mi face rău să beau atâta cafea?
Bulă ajunge dimineața la birou, grăbit și cu o expresie oarecum absentă. Intră țanțoș, salută pe toată lumea și se îndreaptă spre biroul său. Secretara, care observa de ceva timp o mică problemă cu ținuta șefului, încearcă să-i sugereze discret:
– Șefule, azi dimineață, când ai plecat de acasă, ai închis ușa de la garaj?
Bulă ridică o sprânceană, ușor confuz, dar trece peste, convins că e doar o curiozitate banală. Intră în birou, își scoate mapa, se așază la birou, și, când își ajustează scaunul, realizează că fermoarul de la pantaloni era desfăcut. Își duce mâna la prohab și, cu un oftat lung, înțelege în sfârșit sensul subtilității secretarei.
În timp ce-și repară „ușa de la garaj,” își spune în gând: „Aha, bine jucată, dar hai să vedem cine râde la urmă!”
Bulă o cheamă pe secretară în birou sub pretextul unei cafele. Când aceasta intră, cu un zâmbet profesional pe față, el întreabă pe un ton serios, dar vizibil amuzat:
– Spune-mi sincer, când ai văzut ușa de la garaj deschisă, mi-ai văzut și Jaguarul?
Secretara, fără să clipească și cu o expresie calculată, răspunde rapid:
– Nu, șefule. Tot ce am văzut era un Mini cu două cauciucuri dezumflate.
După o ceartă intensă, în care replicile zburau ca săgețile, iubitul tinerei Balanțe își pierde răbdarea. Se ridică brusc, își ia haina și trântește ușa, dar nu înainte de a arunca o ultimă replică veninoasă:
– Și, dacă te interesează, nici măcar nu ești bună la pat!
Rămasă singură, tânăra își ridică o sprânceană, vizibil iritată, dar își păstrează calmul. În tot acest timp, iubitul, măcinat de remușcări, își dă seama că a fost prea dur. Se gândește să-și repare greșeala și o sună.
O dată. De două ori. Nimic. Telefonul sună în gol.
După câteva ore, disperat, continuă să insiste. În sfârșit, ea răspunde, cu o voce calmă și ușor obosită.
– Ce faci, dragă, de ce nu răspunzi? întreabă el cu o voce tremurândă, dar sperând să-i calmeze furia.
Ea răspunde, aparent relaxată:
– Scuză-mă, iubitule, eram în pat.
El, surprins:
– În pat? Pai ce făceai în pat la ora asta?
Ea, cu o voce plină de inocență, dar și de un strop de ironie:
– Ceream o a doua opinie.