Confesiune în biserică
Un tânăr intră în biserică, cu capul plecat și o expresie vinovată pe chip. Se așază la spovedanie, iar preotul, cu glas calm, îl îndeamnă să-și mărturisească păcatele:
– Părinte, am păcătuit grav…
– Fiule, Domnul te ascultă. Spune tot ce ai pe suflet.
Tânărul începe, rușinat:
– Eram cu iubita mea, doar noi doi, casa goală… și… s-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple…
Preotul oftează și notează ceva în carnetul lui de spovedanie:
– Continuă, fiule.
– Apoi, cu viitoarea mea soacră, părinte… doar noi doi, casa goală… și s-a întâmplat din nou!
Părintele ridică din sprâncene, vizibil surprins, dar îl îndeamnă să continue:
– Și asta nu e tot, părinte. Cu vecina mea, doar noi doi, casa goală… și… s-a întâmplat iar!
La auzul acestora, preotul își scoate patrafirul, își bagă agenda în buzunar și începe să iasă grăbit din biserică.
Tânărul, nedumerit, strigă după el:
– Părinte, unde fugi? Stai, că n-am terminat încă!
Preotul, fără să se oprească, răspunde disperat:
– Tocmai asta-i problema! Noi singuri, biserica goală… și nu vreau să risc nimic!
– Dragă, hai să facem economii, spuse el într-o seară, pe când răsfoiau facturile lunare și lista de cheltuieli.
– Bine, dar cum? răspunse ea, ridicând sprânceana și lăsând în urmă revista cu ultimele tendințe în modă.
– Învață să gătești și dă afară bucătăreasa! continuă el cu un aer serios, convins că găsise soluția perfectă.
Ea zâmbi ironic, se aplecă ușor spre el și, cu o voce suavă, dar plină de subînțeles, îi răspunse:
– Foarte bine. Atunci învață să faci dragoste și dăm afară și șoferul.
Soția, vizibil iritată și cu mâinile în șold, îl confruntă pe soțul ei care tocmai se trezise mahmur:
– Bețivule, la ce oră te-ai întors aseară?
El, încercând să pară cât mai natural, își trecu mâna prin păr și răspunse cu nonșalanță:
– 12 fără 5.
Soția îl privi lung, încrucișându-și brațele:
– Minți! Te-ai întors la 7 dimineața, că te-am văzut când ai intrat pe ușă!
El, deranjat că fusese prins, dar hotărât să-și susțină povestea, răspunse cu un aer filosofic:
– Eee, 12 fără 5 cât fac…?
Alinuța vine acasă de la școală, plină de energie și entuziasm. Se apropie de mama ei, care tocmai pregătea cina:
– Mamă, mamă, pot să fac și eu roata afară? Am învățat să o fac perfect la ora de sport! – întreabă Alinuța, sărind în jurul mesei.
Mama o privește puțin îngrijorată:
– Nu, Alinuța, că o să ți se vadă chiloțeii, și nu e frumos.
A doua zi, după ce vine de la școală, Alinuța încearcă din nou:
– Mamă, mamă, pot să fac acum roata afară? Te rog, toți colegii fac, și e super distractiv!
Mama își șterge mâinile pe șorț și răspunde ferm:
– Ți-am spus nu, Alinuța. Fii cuminte!
Dar a treia zi, Alinuța intră în casă cu un zâmbet larg pe față și se laudă:
– Mamă, mamă, am făcut roata afară, în fața tuturor colegilor!
Mama, ridicând sprâncenele, întreabă repede:
– Și nu ți s-au văzut chiloțeii?
Alinuța, zâmbind ștrengărește:
– Nu, mamă, că i-am dat jos înainte!
