Bulă se plimba prin casă, gânditor, și dintr-odată se oprește în dreptul mamei, care trebăluia prin bucătărie.
– Mamă, ieri, după ce ai plecat, a venit o blondă bună acasă, iar tata a dus-o în cameră și…
Mama, surprinsă, ridică o sprânceană și-l întrerupe:
– Stai, Bulă! Să spui asta doar când e taică-tu de față, să vedem ce zice el!
Bulă dă din cap și pleacă să se joace, dar ochii îi strălucesc de nerăbdare.
Câteva ore mai târziu, tatăl se întoarce acasă, fluierând voios, și mama îl întâmpină cu un zâmbet rece.
– Bulă, nu ai ceva să îi spui mamei? – întreabă tatăl, văzându-l pe fiu că se fâțâie pe lângă ușă.
Bulă, nerăbdător, se apropie și zice cu voce tare:
– Mamă, ieri, după ce ai plecat, a venit o blondă bună acasă, și tata a dus-o în cameră și a trântit-o jos, așa cum te-a trântit pe tine poștașul!
Fiind răcit cobză, cu nasul roșu ca o cireașă coaptă și o pătură groasă înfășurată pe el, Bulă se târăște până la cabinetul doctorului de familie. Intră tușind zgomotos, de parcă ar fi avut un motor Diesel în gât.
– Doctore, sunt răcit, tușesc de parcă vreau să dau afară plămânii! – spune Bulă, cu ochii împăienjeniți de oboseală.
Medicul, serios, îi scrie rapid o rețetă și îi spune cu o voce autoritară:
– Ia asta de trei ori pe zi, timp de o săptămână, și o să fii ca nou!
Bulă pleacă ascultător la farmacie și începe tratamentul. După trei zile, se întoarce la doctor, însă nu mai era același om. Era transpirat, cu o expresie tensionată și țopăia de pe un picior pe altul.
– Ei, domnule Bulă, mai tușiți? – întreabă doctorul, zâmbind.
Bulă îl privește cu o față panicată:
– Nuuuu, doctore! Crezi că mai am curaj?! Am devenit campion mondial la sprint între pat și toaletă!
– Bulă, de ce ești așa preocupat și agitat? – îl întreabă Ștrulă, văzându-l cum se plimbă nervos de colo-colo prin fața cârciumii, cu o privire de om care a pierdut la loto.
– Nu știu ce să fac, să mă duc sau să nu mă duc mâine la nuntă?! – răspunde Bulă, răvășit, răzimu-se pe o bancă.
– Păi, ce întrebare-i asta, măi, Bulă? – se miră Ștrulă. – Cine se însoară, de te macină așa dilema?
Bulă oftează adânc, se scarpină în cap și spune:
– Eu, mă! Eu mă însor!
În gară, agitație mare, lumea se grăbește să prindă trenurile, dar conversația dintre doi bărbați atrage imediat atenția celor din jur. Un bărbat își ia rămas bun de la celălalt cu un zâmbet larg pe față:
– Mulțumesc pentru tot! Soția ta este bestială în pat! – exclamă el cu entuziasm, bătându-l pe umăr.
Celălalt bărbat, vădit mândru, dă din cap zâmbind satisfăcut, fără să răspundă.
Trenul se pune în mișcare, iar pe peron, oamenii rămași încep să șușotească. Un călător, vizibil șocat, prinde curaj și se apropie de cel care tocmai rostise cuvintele:
– Spuneți, ați vorbit serios mai înainte? – întreabă curios, de parcă tocmai asistase la o telenovelă live.
– A, da de unde! – răspunde bărbatul râzând. – E mediocră, dar n-am vrut să-l supăr…
La ora de matematică, profesorul intră în clasă cu un aer serios, ținând un teanc de caiete sub braț. Se uită pe listă și, ajungând la Bulă, ridică privirea peste ochelari:
– Bulă, de ce nu ți-ai făcut tema la matematică?
Bulă, cu un zâmbet ștrengăresc, se ridică încet din bancă:
– Dom’ profesor, să vedeți, am avut un vis…
Profesorul, ușor intrigat, își încrucișează brațele:
– Un vis? Ce vis, Bulă?
Bulă trage aer în piept și povestește teatral:
– Am visat că am plecat în vacanță! Am ajuns pe o insulă exotică, cu palmieri, nisip fin, iar eu stăteam pe un șezlong, sorbind dintr-un cocktail. Și, cum mă relaxam eu, mi-am dat seama că am uitat ceva foarte important…
Profesorul, deja amuzat, întreabă ironic:
– Să-ți faci tema, nu?
– Exact! – exclamă Bulă entuziasmat. – M-am trezit speriat, dar era prea târziu. Așa că m-am gândit: dacă tot n-am făcut tema în vis, de ce să o fac în realitate?
