Trei femei – una logodită, una căsătorită și o amantă – se întâlnesc la o cafea să discute despre relațiile lor. În timpul conversației, decid să își surprindă partenerii, dorind să testeze cum reacționează aceștia la o schimbare îndrăzneață. Așadar, planul era simplu: toate trei să se îmbrace provocator în acea seară, cu corset de piele, pantofi cu tocuri cui și mască pe ochi.
A doua zi se întâlnesc din nou, curioase să-și împărtășească experiențele.
Fata logodită începe, entuziasmată:
– Aseară, când logodnicul meu a venit acasă, m-a găsit stând în sufragerie, îmbrăcată cu corsetul meu de piele, pantofii cu tocuri cui de 7 cm și masca pe ochi. M-a privit lung, mi-a spus: „Ești femeia visurilor mele, te iubesc!”, și apoi am făcut dragoste pasională toată noaptea.
Amanta zâmbește larg și își povestește momentul:
– Nici nu vă închipuiți ce seară am avut! Ne-am întâlnit în biroul lui, după program. Eu purtam corsetul de piele, tocuri cui amețitoare, masca și o pelerină lungă. Când am desfăcut pelerina, el n-a spus niciun cuvânt – doar m-a ridicat pe birou și am făcut sex sălbatic până dimineața!
Toate privirile se întorc către femeia căsătorită, care zâmbește amar și spune:
– La mine a fost… interesant, să zicem. Am trimis copiii la mama, m-am pregătit cu corsetul meu de piele, pantofii cu tocuri cui și masca pe ochi. Soțul meu s-a întors de la serviciu, m-a privit un moment, apoi a luat telecomanda, și-a deschis o bere și a zis:
– Hei, Batman, ce-avem la cină?
Bulă, proaspăt angajat ca vânzător într-un magazin universal, încearcă să impresioneze la primul său job. Cum intră un client care cere un pachet de cafea, Bulă îi trântește cafeaua pe tejghea fără să spună un cuvânt, încasează banii și îl expediază rapid.
Patronul, care stătea cu ochii pe el din spatele magazinului, explodează nervos:
– Băi, Bulă, așa se fac vânzările?! Ești aici să vinzi, nu să îți sperii clienții! Stai și uită-te cum se face!
Intră în magazin o doamnă care cere un detergent pentru perdele. Patronul își suflecă mânecile și începe cu un zâmbet larg:
– Doamnă dragă, poftiți, acesta este cel mai bun detergent pentru perdele de pe piață! Le va face mai albe ca zăpada. Și, pentru că nu vreți să lăsați geamurile murdare lângă perdelele impecabile, vă recomand acest detergent special pentru geamuri. Iar dacă aveți și draperii, vă pot oferi o soluție pentru păstrarea culorilor! Și, pentru o curățenie completă, avem o soluție excelentă pentru tocurile ferestrelor și un polish perfect pentru mobilă și parchet!
Femeia, vrăjită de entuziasmul patronului, cumpără tot și pleacă fericită, cu brațele pline de produse.
Patronul se întoarce triumfător către Bulă:
– Ai văzut, Bulă? Așa se fac vânzările! Trebuie să fii convingător, să vinzi mai mult decât cere clientul! Acum încearcă și tu!
Puțin mai târziu, intră o tânără domnișoară și cere timid un pachet de tampoane. Bulă, amintindu-și lecția patronului, îi întinde pachetul pe tejghea, dar nu se oprește aici:
– Și, domnișoară, vă mai pot recomanda un detergent de geamuri foarte bun.
Tânăra îl privește nedumerită și întreabă:
– Detergent de geamuri? Pentru ce?
Bulă, fără să clipească:
– Păi… dacă tot nu puteți face amor zilele astea, măcar să aveți ceva de făcut!
Nevasta unui ardelean, sătulă de situație, decide să bage divorț. Ajung în fața judecătorului, iar ea, cu un aer indignat, începe să-și spună oful:
– Domnule judecător, suntem căsătoriți de 10 ani și, să mă ierte Dumnezeu, dar încă n-am făcut dragoste!
Judecătorul ridică din sprâncene, șocat:
– Cum adică 10 ani? Nici măcar o dată?
Femeia dă din cap furioasă:
– Nici măcar o dată, domnule judecător! L-am așteptat cu răbdare, dar omul meu parcă trăiește într-un alt ritm!
Judecătorul se întoarce spre ardelean, care stătea liniștit cu pălăria în mână, de parcă ar fi fost la piață, nu la tribunal.
– Măi omule, tu ori nu vrei, ori nu poți, ori nu știi cum să faci?
Ardeleanul își aranjează tacticos pălăria pe genunchi, oftează și răspunde cu calm:
– Apăi, domn’ judecător… De putut, pot. De vrut, vreau. Și de știut, știu. Da’ no, nu văd de ce atâta grabă… Nu ne fugim nicăieri, numa’ zic.
Femeia își pune mâinile în cap, iar judecătorul, nedumerit, îl întreabă:
– Cum adică, bă? Zece ani și tu tot așa de liniștit ești?
Ardeleanul ridică din umeri, nepăsător:
– Apăi, domn’ judecător, am crescut cu vorba aia: graba strică treaba. Și mai bine lucru bine făcut decât lucru făcut de mântuială!
