Un bătrân intră val-vârtej în cabinetul medicului de familie, izbind ușa de perete.
– Dom’ doctor, dom’ doctor, minune dumnezeiască, o să fiu tătic!
Doctorul îl privește șocat și-l întreabă:
– Câți ani ai, omule bun?
– 88.
– Și nevasta ta?
– 24. Nu-i așa că e minune dumnezeiască?
Doctorul rămâne puțin în cumpănă, apoi spune:
– În urmă cu mulți ani, am fost în Angola la organizația Medicii Fără Frontiere. Într-o seară, după orele de program, am ieșit să mă plimb pe străzile prăfuite ale Luandei. La un moment dat, mă trezesc în față cu un leu, unul adevărat. Am paralizat. Singurul gest pe care l-am putut face a fost să deschid umbrela de soare, moment în care s-a auzit o detunătură. Las umbrela jos și văd animalul întins la doi metri de mine, cu capul sfărâmat.
Bătrânul îl privește cu ochii mari:
– Dom’ doctor, și la tine, ca și la mine, a fost minune dumnezeiască!
– Nu, moșule. Și la mine, ca și la tine, a fost cineva în spate cu o pușcă adevărată.
Un pensionar avea impresia că băbuţa lui nu prea mai aude şi se gândeşte să o testeze. Într-o seară, după cină, bătrânelul decide să pună planul în aplicare. Merge într-un colţ al camerei, se uită la băbuţă care îşi tricota liniştită şalul, şi spune cu o voce normală:
– Auzi? Bătrânica nici o reacţie.
Mai face bătrânelul doi paşi spre ea, se opreşte lângă vitrină şi spune iar:
– Auzi? Bătrânica iar fără reacţie.
Bătrânelul, un pic frustrat, se apropie şi mai mult, ajungând la un metru de ea:
– Auzi?
Bătrânica, la fel de concentrată la tricotat, tot nimic.
Hotărât să afle adevărul, bătrânelul se duce lângă ea, se apleacă uşor şi spune la urechea ei:
– Auzi?
La care bătrânica ridică ochii din tricotat şi spune:
– Pentru a treia oară îţi spun: Daaa!
