Bulă și Bubulina se aflau la un restaurant elegant, unde luminile difuze și muzica ambientală creau o atmosferă romantică, deși atmosfera era și încărcată de tachinări amuzante, așa cum se întâmplă mereu între cei doi. În timp ce Bulă savura o porție generoasă de mâncare, Bubulina îl privea cu un amestec de afecțiune și ocazională mustrare, în timp ce discutau despre treburile de zi cu zi.
Dintr-o dată, ușa principală se deschide și intră o tânără frumoasă, cu un zâmbet seducător și o eleganță de nedescris. Fără să piardă timpul, se apropie de Bulă și, chiar în fața ochilor necreduli ai Bubulinei, îl sărută cu patimă, cu o intensitate care a surprins pe toată lumea din restaurant.
Furioasă, Bubulina nu a mai putut să-și ascundă indignarea și a început să strige cu voce tare:
– Bulă, cine este asta?!
Bulă, încercând să-și păstreze calmul, își ridică ușor mâna ca să o oprească, și cu o voce plină de nervi, dar și de umor ironic, răspunde:
– Lasă-mă în pace. Acum, mă gândesc ce să-i explic ei că ești tu!
La postul comunal de poliţie, într-o dimineaţă ce părea că nu va aduce decât rutină, se apropie un individ cu aripa maşinii înfundată. Maşina, parcată ciudat lângă clădirea de beton, era plină de praf şi zgârieturi, iar bărbatul părea nerăbdător să primească ajutor. Cu o voce uşor tremurândă, el se adresează politistului care stătea la ghișeu, purtând o uniformă impecabilă dar și o expresie amuzată:
– Domnule poliţist, aveţi vaci negre în satul acesta?
Poliţistul, ridicând o sprânceană şi verificând rapid dosarul, răspunde cu calm:
– Din câte ştiu eu, nu.
Neafectat de răspuns, bărbatul continuă, schimbând tonul într-un mod tot mai absurd:
– Dar capre negre?
Poliţistul, acum intrigat şi amuzat de felul în care întrebările par să se adune, replică:
– Nu, nu cred.
Cu o ușoară ezitare şi o privire de suspiciune amestecată cu umor, individul întreabă din nou:
– Cai negri?
Poliţistul, părăsind ușor zona de confuzie, întreabă:
– Nu. De ce întrebaţi?
Bărbatul îşi ridică sprâncenele, face o pauză dramatică şi apoi, cu un zâmbet trist şi o notă de ironie în glas, răspunde:
– Înseamnă că am lovit un popă.
Bulă intră în birou cu o atitudine zbuciumată, încă tulburat de ce a descoperit acasă. Cu o privire neliniștită și o voce puțin tremurândă, el se apropie de patronul său, care stătea relaxat la biroul său, parcă savurând o cafea fierbinte. Bulă își varsă sufletul:
– Șefu’, ieri când am ajuns acasă am găsit-o pe nevastă-mea în pat cu altul! Ce ar trebui să fac?
Patronul, fără să se deranjeze prea tare și cu o replică neașteptat de practică, ridică o sprânceană și, cu un zâmbet ironic, răspunde:
– Ore suplimentare.
Bulă a ajuns într-o seară la un restaurant rafinat din Poiana Brașov, unde peisajele montane și atmosfera relaxantă îl făceau să creadă că se va bucura de o cină de neuitat. După ce a fost așteptat mult timp, în ciuda rezervării făcute, nervii i s-au pus la încercare. Într-un final, obosit de așteptare, a solicitat prezența managerului.
– Sunteți șeful aici? întreabă Bulă, cu o voce ce trăda atât iritarea, cât și curiozitatea, privind managerul care se apropie din culise, purtând un costum impecabil și o atitudine profesionistă.
Managerul, zâmbind ușor pentru a calma spiritele, răspunde:
– Da, domnule! Ce s-a întâmplat?
Bulă, încercând să își recapete calmul, continuă:
– Am o întrebare banală.
Managerul se apleacă puțin, pregătit să asculte și să rezolve orice problemă, și spune:
– Vă ascult.
Cu o notă de uimire și indignare, Bulă ridică din sprâncene și întreabă:
– Chelnerul care mi-a luat comanda acum 50 de minute mai lucrează cumva la dumneavoastră?
