Banc: Cine este? –

Banc: Cine este? –

Soțul și soția se aflau într-un restaurant elegant, seara era liniștită și atmosfera perfectă pentru o cină romantică. Soțul, încântat de locul ales, se așeză pe scaun, iar soția îl privea cu un zâmbet plăcut. Însă, în mijlocul unei conversații despre vacanța lor viitoare, o tânără atrăgătoare se apropie de masa lor. Nu spune nimic, dar fără nicio premeditare, se apleacă și-l sărută pe soț cu multă pasiune, provocându-i o surpriză evidentă.

Soția, privindu-i pe amândoi cu ochii măriți de furie, își încruntă sprâncenele și își încrucișează brațele.

— Cine este? întreabă ea, încercând să-și păstreze calmul, dar vocea îi tremura ușor de furie.

Soțul, vizibil jenat și puțin confuz, își privește soția cu un zâmbet forțat și spune rapid:

— Lasă-mă în pace! Acum, mă gândesc să-i explic cine ești tu!

Ionel, entuziasmat, se apropie de catedră și își aranjează serios cravata, pregătindu-se să-și expună cererea importantă.

– Domn profesor, vreau să învăț limba italiană, spune el, încercând să pară cât mai serios.

Profesorul, surprins de cererea neașteptată, îl privește cu un zâmbet și îl întreabă curios:

– De ce, Ionel? Te-ai hotărât să pleci în Italia, să-ți faci un viitor acolo?

Ionel se înroșește un pic și dă repede din cap.

– Nu, domn profesor, de plecat nu plec nicăieri! Doar că… îmi vin rudele din Italia în vizită și… ele nu prea mai știu românește!

Într-o dimineață friguroasă, în preajma sărbătorilor, un șofer este oprit în trafic de un polițist care îi face semn să tragă pe dreapta. Șoferul, relaxat, dă geamul puțin jos, iar aburii aromatizați de vin fiert încep să iasă afară, învăluind totul în miros de scorțișoară și cuișoare.

Polițistul, ușor amuzat și ridicând o sprânceană, îi spune:

– Coborâți geamul mai mult, vă rog!

Șoferul, învăluit de aburi, îi răspunde calm:

– Aș coborî, dom’ polițist, dar se răcește vinul ăsta fiert… chiar m-am străduit să-l țin cald!

Polițistul îl privește suspicios și îi zice pe un ton ferm:

– Așadar, consumați alcool la volan?

Șoferul râde puțin și îi aruncă o privire jucăușă:

– Încă nu, dom’ polițist… că frige…

Doi prieteni stau de vorbă la o cafea, iar unul dintre ei observă o vânătaie mare la ochiul celuilalt.

– Gheorghe, ce-i cu vânătaia aia la ochi? Nu arăți prea bine!

Gheorghe oftează adânc și îi răspunde, ușor jenat:

– Ce să fie, m-am îmbătat ieri rău de tot…

– Așa, și ai căzut cumva pe undeva?

– Nu, măi, nu, nici vorbă de asta… problema e că a venit nevastă-mea după mine la bar.

– Ah, înțeleg, dar tot nu pricep ce legătură are asta cu vânătaia de la ochi. Așa nervoasă a fost că ai băut?

Gheorghe, înghițind în sec și ridicând din umeri, spune:

– Eh, păi vezi tu, eu eram puțin cam afumat și… habar n-aveam că ea era nevastă-mea! Așa că… i-am cerut numărul de telefon!

Un sătean se hotărăște să bată la ușa vecinului său, după ce află o veste neașteptată de la fiica sa. După câteva bătăi în ușă, îi deschide un băiat de vreo nouă ani, cu o privire curioasă.

— Tatăl tău este acasă? întreabă săteanul cu un ușor tremur în glas.

Puştiul îi răspunde cu o sinceritate dezarmantă:

— Nu, tata și mama sunt plecați în oraș.

— Dar fratele tău, Gheorghe, e acasă?

— Nu, și el e tot în oraș cu mama și tata, spune băiatul.

Omul se leagănă stingherit de pe un picior pe altul, clar necăjit, și încearcă să-și facă curaj să continue discuția. Băiatul, văzându-l încurcat, se oferă să-l ajute:

— Dacă aveți nevoie de vreo unealtă, să știți că pot să vă dau eu! Știu unde tata le ține pe toate!

Fermierul își drege vocea, vizibil jenat, și zice:

— E… e o chestiune mai delicată. Știi… e vorba de faptul că fratele tău, Gheorghe, a lăsat-o însărcinată pe fiica mea, Marioara…

Băiatul ridică din sprâncene și se gândește puțin, apoi spune calm:

— Păi… cred că ar trebui să vorbiți totuși cu tata. Știu că el ia 50 de lei pentru taur și 15 pentru vier, dar chiar nu știu cât o să vă ceară pentru Gheorghe!

DISTRIBUIE CU PRIETENII: