Într-o după-amiază liniștită, Bulă stătea pe canapea, răsfoind o revistă, când deodată se aude un ciocănit la ușă. Ridică sprâncenele curios și se îndreaptă să deschidă. În prag, vecina lui bună, aranjată și cu un zâmbet misterios, îi face semn să se apropie.
– Salut, Bulă! Ce faci?
– Salut, vecină! Uite, stau și mă relaxez. Ce s-a întâmplat?
Ea oftează teatral și spune cu un ton ușor seducător:
– Uite, tocmai am ajuns acasă și simt că am chef de distracție. Vreau să mă îmbăt, să mă dezlănțui și să fac dragoste toată noaptea.
Bulă o privește cu ochii mari, complet luat prin surprindere. Se gândește rapid, își aranjează tricoul și întreabă nerăbdător:
– Și… și mă întrebi dacă sunt ocupat diseară?
Vecina îi zâmbește larg:
– Exact! Ești ocupat?
Bulă, transpirând ușor de emoție, răspunde repede, aproape sărind în sus:
– Nuuu, nuuu, nu sunt deloc ocupat!
Vecina, relaxată și plină de încredere, îl privește drept în ochi și spune:
– Perfect! Atunci, îmi ții și mie câinele?
Un domn bine, cu pălărie și baston, intră într-un restaurant elegant, dar vizibil iritat. Se așază la o masă de lângă geam, își aruncă paltonul pe spătarul scaunului și începe să privească în jur, așteptând să fie servit.
Ospătarul, grăbit să ia comanda de la altă masă, trece pe lângă el de vreo trei ori fără să-l observe. În cele din urmă, domnul ridică mâna nervos:
– Hei, ospătar!
Tânărul ospătar, ușor surprins, vine rapid:
– Bună ziua, domnule. Cu ce vă pot ajuta?
Domnul, așezându-se mai confortabil, oftează:
– Să știi, ospătar, că în localul vostru mă simt ca acasă.
Ospătarul, flatat, zâmbește larg:
– Vă place atât de mult la noi, domnule? Atmosfera, muzica, poate serviciile?
Domnul ridică o sprânceană, își scoate bastonul și bate de două ori în podea:
– Da’ de unde! Nici acolo, ca și aici, nu mă bagă nimeni în seamă. Dacă vreau să mănânc, trebuie să fac gălăgie!
Bulă intră în salonul de tatuaje hotărât, dar cu un aer curios, ca și cum nu era pe deplin convins de ce vrea. Tatuatorul, un tip cu brațe pline de modele complicate, îl întâmpină zâmbind:
– Bună ziua, domnule Bulă! Ce tatuaj vă doriți?
Bulă se uită în jur, admirând pereții plini cu desene variate – fluturi, cranii, citate motivaționale, chiar și un dragon care părea că iese din perete.
– Hmmm, nu știu. Să mă gândesc…
Tatuatorul, obișnuit cu clienți indeciși, îi zâmbește amabil:
– Gândiți-vă bine! Trebuie să fie ceva care să vă placă toată viața, nu doar acum. Un tatuaj e o alegere personală și permanentă.
Bulă se scarpină după ceafă, se uită pe fereastră și, brusc, ochii i se luminează:
– Gata, știu! Vreau un tatuaj cu 6 sarmale.
Bulă stătea pe bancă în fața blocului, ținând o pungă de gheață pe ochiul vânăt, când un prieten se apropie curios:
– Hei, Bulă, ce-ai pățit, omule? Cine te-a pocnit așa?
Bulă oftează adânc și răspunde cu un ton amuzat:
– Ei, ce să fie, m-am amețit puțin aseară. Era o atmosferă frumoasă, amintiri frumoase, și uite așa m-am trezit sărutând mireasa.
Prietenul râde:
– Și cine te-a văzut?
– Ginerele, normal! M-a prins, și pac! Direct în ochi.
– Aoleu, Bulă, dar la nuntă e tradiție, se mai întâmplă, nu?
Bulă se uită la el, serios pentru o clipă, apoi zâmbește cu subînțeles:
– La nuntă, da, e tradiție… Dar nu la un an după, când eram doar noi trei la un grătar!
