Banc: Fă-o! Uite cum arată! Nu mai prinzi așa ceva! –

Banc: Fă-o! Uite cum arată! Nu mai prinzi așa ceva! –

– Părinte, am păcătuit…

Preotul își ridică privirea de sub ochelari și, cu o voce blândă, îl îndeamnă:

– Zi-mi, fiule!

Bărbatul oftează adânc și începe să povestească:

– Am fost la o petrecere cu niște prieteni și acolo am cunoscut o blondă superbă. Părinte, era… ceva de vis! Părul ca aurul, ochii albaștri ca cerul, o rochie roșie care… ei bine, părinte, era pericol public! Și, cum stăteam noi de vorbă, mi-a propus să mergem undeva doar noi doi…

Preotul își drege glasul și dă din cap:

– Hmm… Și ce-ai făcut, fiule?

– Păi, în capul meu s-a dat o luptă crâncenă! O voce îmi șoptea: „Fă-o! Uite cum arată! Nu mai prinzi așa ceva!” Iar altă voce îmi zicea: „Ai copii și nevastă acasă, nu o face!”

Preotul se apropie și întreabă cu interes:

– Și care voce a câștigat?

– Am plecat, părinte! Am fugit cât am putut! Dar… am păcătuit cu gândul, recunosc…

Preotul dă din cap aprobator și îi pune o penitență:

– Fiule, pentru ispășire, trebuie să te duci acasă și timp de o săptămână să bei câte trei găleți de apă pe zi.

Bărbatul rămâne blocat:

– De ce trei găleți, părinte?

– Pentru că atâta bea un bou!

Pe o stradă întunecată, unde doar o felină vagaboandă mai avea curajul să rătăcească, o doamnă elegantă, cu o pălărie mare și o poșetă voluminoasă, merge grăbită, uitându-se din când în când peste umăr.

Deodată, dintr-un colț întunecat, apare un bărbat suspect, cu o glugă trasă peste cap. Se apropie încet, cu pași ușor amenințători, și, cu o voce joasă, întreabă:

– Doamnă, ați văzut cumva vreun polițist pe aici?

Femeia, cu inima bătându-i mai tare, privește în jur, apoi răspunde ezitant:

– N-nu, domnule, nu am văzut pe nimeni…

Individul zâmbește mulțumit, dă din cap aprobator și, cu o mișcare bruscă, întinde mâna spre ea:

– Atunci… dați-mi poșeta!

Un patron de farmacie intră în unitate și, imediat ce trece de ușă, observă un tip palid, transpirat, rezemat de perete, cu ochii mari și panicați. Bărbatul abia respiră și se ține de burtă, tremurând. Patronul ridică o sprânceană și se întoarce spre vânzător:

– Ce-i cu tipul ăla? Ce are?

Vânzătorul își șterge fruntea cu un șervețel și răspunde nonșalant:

– A venit să-i dau ceva pentru răceală și pentru tuse… dar n-am găsit siropul de tuse, așa că i-am dat o sticlă de laxativ…

Patronul face ochii mari, aproape să scape punga cu medicamente din mână:

– Ești nebun?! Cum să-i dai laxativ pentru tuse?!

Vânzătorul, foarte calm, dă din umeri și arată discret spre client:

– Oooo… Uitați-vă la el… Îi e frică și să mai tusească!

DISTRIBUIE CU PRIETENII: