Intră nevasta-mea aseară val-vârtej în bucătărie și începe să zbiere:
– Nesimțitule, cine dracu’ e panarama aia cu care flirtai pe Facebook mai adineaori?…
Am uitat să-ți spun, ți-ai uitat computerul deschis!
– Care pitipoancă, iubito? îi răspund. Ți s-a părut ție…
– Cum mi s-a părut, mă crezi idioată? Ia vino repede încoace, să-ți demonstrez! continuă ea clocotind, trăgându-mă de guler și târându-mă în camera mea.
Ia uite ultimele mesaje: “Iubițel, abia aștept să ne întâlnim din nou și să ne ardem ca doi nebuni!”…
Și eu, dragostea mea, te sun mâine, după ce pleacă scorpia de-acasă. Te sărut dulce, al tău Costel.” Ia să vad, ce mai ai de zis acum!…
– Draga mea, calmează-te, e o farsă, oricum ăla nu e scrisul meu… îi răspund.
– Cum nu e scrisul tău, nenorocitule?
– Păi ce, unde m-ai văzut tu pe mine că scriu cu litere de tipar?!
Ion şi Maria la maternitate, un moment plin de emoție și mister. Ion, cu inima bătându-i nebunește, așteaptă să-și întâlnească noul născut. În sfârșit, Maria iese radiind de fericire și oboseală.
– Nu Marie, ce avem?
– Băiat.
– Nu, și cu cine seamănă?
Maria îl privește pe Ion cu un zâmbet enigmatic. Ion încearcă să ghicească: poate cu el, poate cu bunicul, sau poate… cu vecinul de la trei? Suspansul crește, iar Ion își imaginează toate posibilitățile.
– Degeaba-ți spun, că nu-l cunoști.
