Într-o dimineață de vară, Maria și Ana, două prietene vechi, s-au întâlnit la cafeneaua lor preferată din oraș. În timp ce sorbeau din cafeaua aburindă și povesteau despre noutățile din viața lor, Ana a aruncat o bombă.
– Fato, ti-am văzut ieri soțul la ștrand cu o bunăciune, zise Ana, ridicând din sprâncene.
Maria, fără să-și piardă cumpătul, îi aruncă un zâmbet larg și replică:
– Păi la 30 de ani vroiai să-l vezi cu găletușa și lopățica de nisip?
Ana izbucni în râs, surprinsă de răspunsul nonșalant al Mariei.
– Chiar așa, Maria? Nu ești deloc îngrijorată? întrebă ea, încă râzând.
Maria își sprijini bărbia în palmă și privi gânditoare pe fereastră.
– Uite, Ana, am încredere în el. Și apoi, dacă se bucură de compania altor oameni la ștrand, nu înseamnă că mă iubește mai puțin. Plus că, sincer, prefer să-l știu distrându-se decât să-l văd plictisit acasă.
Ana rămase tăcută câteva secunde, apoi zâmbi larg.
– Ești ceva deosebit, Maria. Eu cred că aș fi fost pe urmele lor, ca un detectiv amator.
Maria râse și ea.
– Poate că uneori trebuie să fim mai relaxate și să ne bucurăm de viață. Până la urmă, e doar o ieșire la ștrand. Și cine știe, poate că femeia aia era doar o prietenă sau o colegă de muncă.
Ana clătină din cap, încă zâmbind.
– Ai dreptate. Cred că am învățat ceva de la tine azi.
– E bine să ne amintim că viața e prea scurtă pentru a ne consuma cu gelozii inutile. Să ne bucurăm de fiecare zi și să avem încredere în cei dragi.
Cele două prietene continuară să-și savureze cafeaua, râzând și discutând despre alte întâmplări amuzante. Maria știa că încrederea și umorul sunt cheile unei relații sănătoase și fericite.
Articolul La Piscină: O Poveste cu Umor apare prima dată în .
