O femeie, vizibil agitată, este adusă în fața judecătorului pentru un caz care pare să nu fie deloc pe placul ei. Furtul unui borcan de compot de piersici dintr-un supermarket a dus-o într-o situație pe care nu și-ar fi imaginat-o vreodată. Judecătorul o privește calm, cu o sprânceană ridicată și o întreabă:
– Ei bine, doamnă, câte piersici erau în borcan?
Femeia, puțin jenată, răspunde încet:
– Șase, domnule judecător.
Judecătorul, cu un aer de seriozitate, își notează ceva și spune hotărât:
– Atunci, pentru fiecare piersică vei sta câte o lună la închisoare. Șase luni în total.
Femeia înghite în sec, se uită în jos și nu spune nimic. Tăcerea din sala de judecată este brusc întreruptă de o voce din spate. Soțul ei, vizibil exasperat, ridică mâna și spune cu un aer nepăsător, dar plin de sarcasm:
– Domnule judecător, dacă tot suntem aici… să știți că a mai furat și un borcan de mazăre!
O tipă se îmbolnăvește și este internată la spital. După câteva zile de tratament, în sfârșit, vine ziua de vizită. Pe ușă intră una dintre colegele ei de birou, radiind de un zâmbet larg, ținând un buchet de flori în mână. Se așază lângă pat și începe să vorbească vesel:
– Hei, draga mea! Cum te simți? Sper că te faci bine și te întorci curând!
Pacienta, obosită și încă slăbită, zâmbește încet și o întreabă îngrijorată:
– Eh, nu prea grozav, dar mă mai țin. Spune-mi, la birou totul e în regulă? Sper că nu-i haos fără mine…
Colega ei, cu un aer relaxat, face un gest teatral și spune cu voce blândă:
– Vai, stai liniștită, draga mea! Totul e sub control! Ne-am împărțit sarcinile tale.
Pacienta, oarecum ușurată, dar curioasă, întreabă:
– Așa? Și cine face ce?
Colega începe să enumere cu entuziasm:
– Păi, Adriana face cafeaua, să nu ne lipsească energia, Elena s-a apucat să-ți termine puloverul pe care-l tricotezi de atâta timp, Caty s-a ocupat de cuvintele tale încrucișate din ziar, ca să nu rămâi în urmă…
Pacienta zâmbește amuzată, dar înainte să poată spune ceva, colega continuă cu un zâmbet complice:
– Și eu… eu mă culc cu șeful!
Un tip este judecat pentru că a furat un BMW. În timpul procesului, avocatul său își face treaba cu mare măiestrie, pledând cu argumente convingătoare și găsind toate lacunele din cazul prezentat de procuror. În cele din urmă, după o lungă deliberare, judecătorul, cu o față impasibilă, își anunță verdictul:
– Acuzatul este achitat, datorită lipsei de probe concludente. Ești liber să pleci!
Tipul, surprins și extrem de fericit, își strânge mâinile avocatului și pleacă în grabă din tribunal. Liber, în sfârșit!
A doua zi, același tip apare din nou în fața judecătorului, de data aceasta cu o figură morocănoasă și plină de frustrare. Se apropie de banca judecătorului și, cu un ton respectuos, dar ferm, spune:
– Cu tot respectul, domnule judecător, aș vrea să depun o plângere împotriva avocatului meu.
Judecătorul, ușor confuz, ridică o sprânceană și întreabă:
– Împotriva avocatului? Dar tocmai te-a achitat ieri! Te-a scos din necaz, de ce ai vrea să-l denunți?
Tipul, încruntându-se și ridicând din umeri, răspunde:
– Știu, știu, și apreciez asta. Dar vedeți dumneavoastră, n-am avut suficienți bani să-l plătesc după proces… Așa că omul a plecat cu BMW-ul pe care l-am furat!
