O măicuță stătea pe o bancă, lângă o fată frumoasă și elegant îmbrăcată. Curioasă, măicuța începe conversația:
– Auzi, da’ ce lucrezi tu de ai mașina asta așa frumoasă? întrebă măicuța, aruncând o privire admirativă spre mașina luxoasă parcată în apropiere.
Fata chicoti ușor și răspunse relaxată: – Ah, nimic special. Mă întâlnesc cu un neamț, îl fac să se simtă bine și mi-a cumpărat mașina.
Măicuța deschise ochii larg, vizibil șocată de nonșalanța fetei. Încă intrigată, continuă: – Și hainele astea scumpe? De unde le ai?
Fata zâmbi și mai larg: – De la un italian. Mă întâlnesc cu el, îl fac să se simtă bine și mi-a cumpărat hainele. Bine, dacă aș fi vrut, aș fi putut să mi le cumpăr singură.
Măicuța devenea tot mai uluită: – Usor? Dar de unde ai atâția bani?
Fata răspunse, în timp ce se uita la inelul ei strălucitor: – Mă întâlnesc cu un francez, îl fac să se simtă bine și îmi dă bani.
Măicuța, îngândurată și vizibil afectată de ce auzise, se întoarce la mănăstire în acea seară, cu capul plin de gânduri. Se băgă în pat, dar nu reușea să adoarmă. La un moment dat, pe la miezul nopții, se aud bătăi ușoare în ușa chiliilor. Știa cine este și, deja iritată și dezamăgită, strigă furioasă:
– Părinte Ilarie, du-te naibii cu biscuiții tăi cu tot!!!
Soția îl surprinde pe soțul ei stând pe canapea, cu un aer gânditor, ținând certificatul de căsătorie în mână și analizându-l cu mare atenție. Curioasă și puțin intrigată, se apropie de el.
– Iubitule… ce faci acolo? întreabă ea, privind peste umărul lui.
El, cu o expresie foarte concentrată, abia ridică privirea și răspunde calm:
– Nimic…
Soția, neconvinsă și observând că de o bună bucată de vreme nu își mai ia ochii de la acel document, insistă:
– Cum nimic? De-o oră tot studiezi certificatul nostru de căsătorie… Ce tot cauți?
El, fără să clipească și cu o față plină de speranță, răspunde sec:
– Căutam data expirării!
Un cuplu intră într-un birou de consiliere matrimonială. Soțul, vizibil exasperat și obosit, se așază pe scaun, fără să scoată niciun cuvânt. Stă cu mâinile încrucișate, iar fața lui spune totul: așteaptă doar să se termine cât mai repede. Soția, în schimb, abia aștepta acest moment. Imediat ce consilierul îi cere să explice problema, ea începe să vorbească rapid, cu o voce grăbită și emoționată, enumerând toate micile neplăceri și frustrări din căsnicie.
– Domnule consilier, el nici nu mă mai ascultă! Nu-mi mai aduce flori, nu mai avem timp pentru noi doi, iar când îl întreb ceva, răspunde doar cu „hmm”. Nici măcar nu știe ce mănânc la prânz!
După vreo 15 minute în care soțul stă impasibil, iar soția nu se oprește din monolog, consilierul, vizibil amuzat și exasperat în același timp, se ridică din scaun, se apropie de soție, o prinde ferm de umeri și o sărută pasional.
Sotia se oprește brusc din vorbit și rămâne cu ochii mari, mută de surpriză și, într-un fel, plăcut impresionată. Atmosfera devine tensionată, dar nu într-un mod negativ, ci mai degrabă plin de surpriză și confuzie.
Consilierul se întoarce calm spre soț și, cu o voce autoritară, spune:
– Soția dumneavoastră are nevoie de asta cel puțin de două ori pe săptămână!
Soțul, încă uimit de tot ce tocmai s-a întâmplat, își ia un moment de gândire, își scarpină ceafa și, cu o expresie extrem de serioasă, răspunde:
– Hmm, păi… cred că pot să o aduc aici în fiecare marți și joi.
