Într-o după-amiază liniștită, într-un cabinet medical cu pereți albi și postere colorate despre sănătate, Bubulina intră cu o atitudine veselă, dar puțin neliniștită. Doctorul, un domn cu ochelari și un zâmbet profesionist, o întâmpină cu amabilitate și începe consultația.
– Bună, Bubulino! Am analizat cazul dumneavoastră și v-aș recomanda, pe cât posibil, o viață sexuală regulată. (Își ridică o sprânceană, dorind să clarifice situația.) Dar spuneți-mi, sunteți căsătorită sau aveți un prieten?
Bubulina, stând pe scaunul din fața biroului, zâmbește ștrengăresc, în timp ce își aranjează părul, și răspunde rapid, cu o notă de umor în glas:
– Și soț, și prieten, domnule doctor, dar se cam lasă unul pe altul!
Ștrulă se plimba liniștit prin parc, mestecând un covrig vechi de trei zile, când îl zărește pe Bulă trăgând după el un geamantan atât de mare, încât ar fi putut încăpea acolo un frigider, o soacră și un set complet de dorințe neîmplinite.
ȘTRULĂ (cu o sprânceană ridicată mai sus decât rata inflației):
–Unde mergi, Bulă? Ai câștigat concursul „Cel mai supărat bărbat al anului” sau doar ai găsit în sfârșit drumul spre libertate?
BULĂ (trăgându-și geamantanul ca pe un cărucior cu mortul, dar mortul e căsnicia lui):
–O conduc pe soția mea la gară! Poate reușesc să o pun într-un vagon care merge spre… oriunde, numai să nu mai fie înapoi!
ȘTRULĂ (scărpinându-se în cap cu covrigul):
–Și de ce arăți mai posomorât decât un pensionar la coadă la bancă? Ai putea măcar să faci pe fericitul că scapi de ea!
BULĂ (își șterge o lacrimă falsă cu o batistă pe care scria „Nunta mea – 2005 – RIP”):
–Păi dacă mă vede vesel, nu mai pleacă! Și dacă rămâne, îmi transformă viața într-un serial turcesc cu episoade fără sfârșit!
Într-o dimineață aglomerată, pe o stradă cu trafic intens și pietoni grăbiți, un agent de circulație observă o scenă neobișnuită lângă o trecere de pietoni. Un automobilist, cu o expresie ușor încurcată și o geacă încă aliniată, a ieșit din mașină și privește buimac la un bărbat întins pe trecerea de pietoni, care pare că a leșinat complet. Agentul se apropie rapid, cu o atitudine serioasă, dar și cu un zâmbet ușor ironic, și îl întreabă:
– Dv. l-aţi accidentat?
Automobilistul, încă uimit de întâmplare și gesturile rapide ale agentului, se redresează, dă din cap și, cu o voce tremurândă dar clară, răspunde:
– Nu l-am accidentat, ferească sfântul, nici nu l-am atins! Voia să treacă, i-am cedat trecerea şi el, de uimire, a leşinat!
Într-o zi însorită, într-o clinică modernă, decorată cu flori proaspete și tablouri cu peisaje liniștitoare, o femeie cu zâmbetul matur și ochii plini de experiență, dar încă cu un aer jucăuș, se așază pe scaunul de consultație. Ea e la jumătatea vieții, nici prea tânără, nici prea bătrână, și poartă o eleganță simplă, cu o mână strânsă pe borsetă și o privire hotărâtă.
– Domnule doctor, aştept al nouălea copil, spune ea cu vocea calmă, dar cu un strop de mândrie.
Doctorul, un bărbat cu ochelari rotunzi și un zâmbet blând, o privește cu admirație și întreabă:
– Femeie, eşti deşteaptă, de ce nu faci ceva împotrivă?
Femeia, ridicând o sprânceană și chicotind ușor, îi răspunde cu o replică plină de umor și sinceritate:
– Păi eu mă împotrivesc, dar bărbatu-meu e mai tare ca mine!
O tipă intră în cabinetul medicului, cu nasul roșu și umflat, iar expresia de pe fața ei trădează durerea și uimirea. Medicul, un domn cu ochelari rotunzi și o voce calmă, o privește atent și întreabă:
– Albină?
Femeia, cu un oftat trist, răspunde:
– Da.
Medicul continuă, examinând nasul atent, și întreabă:
– S-a pus pe nasul dvs.?
– Da.
Medicul ridică o sprânceană, încercând să înțeleagă situația, apoi întreabă:
– V-a înțepat?
Femeia, parcă reamintindu-și evenimentul cu o notă de amuzament amar, răspunde:
– N-a avut timp, pentru că soțul meu a și lovit-o cu lopata.
