Soțul se întoarce mai devreme acasă. În panică, amantul fuge spre balcon și, neavând altă opțiune, se agață de balustradă, sperând că nu va fi descoperit. Orele trec, iar amantul stă agățat acolo, transpirând de efort și de frică. Noaptea trece încet, iar el începe să simtă cum mușchii îi cedează, dar să sară îi este prea frică, neștiind la ce etaj se află și ce îl așteaptă jos.
Pe la ora 5 dimineața, începe să se lumineze de ziuă. Amantul a rezistat cu greu toată noaptea, iar când în sfârșit vede pe cineva jos, speranța i se reaprinde. Un măturător se apropie, ridică privirea și îl observă.
– Ei, tu, ce faci acolo? întreabă măturătorul, mirat de spectacolul neobișnuit.
Amantul, deja epuizat, răspunde disperat:
– Cum ce fac? Stau agățat de balustradă de toată noaptea!
Măturătorul își ridică din umeri, fără prea multă compasiune, și spune:
– Aha, bine… atunci stai mai departe. Dar ridică picioarele un pic mai sus, te rog, că trebuie să măturez pe aici.
– Dacă te doare dintele acela, trebuie să mergem la un dentist, spuse tatăl, încercând să fie cât mai convingător și calm pentru a nu-l speria pe băiețel.
– Sper că nu ți-e frică, continuă el, îngrijorat să nu declanșeze vreo criză de teamă.
Băiețelul, cu o mână la obraz și încercând să pară tare, răspunde:
– Nu, tăticule, nu mi-e frică deloc.
Tatăl, ușurat, zâmbește larg și îl bate prietenește pe umăr.
– Așa te vreau, curajos! Știi, să mergi la dentist nu e mare lucru, și, în plus, dentistul nu-ți face nimic dureros, doar te verifică și, poate, îți repară dintele.
Băiețelul, după ce se gândește puțin, cu o expresie de copil care tocmai a descoperit ceva foarte important, întreabă:
– Dacă e așa, ce rost mai are să-l deranjăm?
Se întâlnesc două blonde într-o cafenea elegantă, fiecare sorbind din cappuccino-ul lor, în timp ce schimbă ultimele noutăți.
-Fată, ce mai faci? Nu te-am mai văzut de o veșnicie! zice prima blondă, dându-și jos ochelarii de soare cu rame supradimensionate.
-Bine, fată! Am avut o vară plină, tocmai m-am întors din vacanță. Am fost la Veneția! răspunde a doua blondă, cu un zâmbet larg pe față.
-Veneția? Wow, sună de vis! Și, cum a fost? întreabă prima blondă, curioasă.
-Fată, a fost absolut fabulos! Orașul e incredibil, clădirile, podurile… dar știi ce m-a impresionat cel mai mult? Oamenii, venețienii, ce oameni minunați! răspunde a doua blondă, fluturând mâinile în aer cu entuziasm.
-Așa? Dar ce-au făcut de te-au impresionat așa tare? continuă prima blondă, înclinându-se puțin înainte, ca și cum aștepta dezvăluirea unui secret mare.
-Dă-ți seama, fată, orașul era inundat! Apa până la genunchi, barcă lângă barcă, și ei? Cântau și se veseleau ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat! Fără griji, fără panică… zici că e ceva absolut normal pentru ei! exclamă a doua blondă, dând din cap.
