
O blondă călătorea cu avionul spre Paris, la clasa economic. Se făcea comodă, dar, după decolare, se ridică, își aranjează părul, își ia poșeta lucioasă și se mută pe unul dintre scaunele luxoase de la clasa I.
Stewardesa o observă și vine politicos la ea:
– Bună ziua, doamnă! Acesta e loc de la clasa I. Biletul dumneavoastră e pentru clasa economic. Vă rog să vă întoarceți la locul dumneavoastră.
Blonda, cu o privire plină de tupeu și voce sigură:
– Sunt blondă, sunt sexy, merg la Paris, eu nu mă mișc de-aici!
Stewardesa, surprinsă, se duce în cabina piloților:
– Avem o problemă… o pasageră refuză să se mute de la clasa I.
Copilotul se ridică hotărât:
– Lasă, mă duc eu să rezolv asta!
Ajunge la blondă și îi explică, pe un ton calm:
– Doamnă, nu ați plătit pentru clasa I. Trebuie să reveniți la locul dumneavoastră.
Blonda, neclintită:
– Sunt blondă, sunt sexy, merg la Paris, eu nu mă mișc de-aici!
Copilotul se întoarce în cabina piloților, scărpinându-se în cap:
– Nimic de făcut. Dacă nu coboară singură, o să fim nevoiți să aterizăm forțat și să chemăm poliția.
Pilotul, calm și zâmbind:
– Liniște, băieți! Nevasta-mea e blondă. Eu știu cum să discut cu ele.
Se ridică și merge la blondă. Se apleacă lângă ea, îi zâmbește prietenos și îi șoptește ceva la ureche.
Blonda face ochii mari, zâmbește larg, se ridică imediat și pleacă liniștită înapoi la clasa economic, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat.
Colegii, uimiți:
– Ce i-ai spus, șefule? Cum ai reușit?!
Pilotul, râzând:
– I-am spus că cei de la clasa I nu ajung la Paris.
Un polițist oprește un șofer vitezoman, făcându-i semn ferm să tragă pe dreapta.
Polițistul, serios, se apropie de geam:
– Știi, am avut presimțirea că o să dau o amendă astăzi. De-aia te-am și așteptat aici toată ziua.
Șoferul, transpirat, dar cu o sclipire de șmecherie în ochi:
– Păi… am venit cât de repede am putut!
Bulă și Ștrulă merg să se angajeze. Amândoi sunt îmbrăcați frumos, deși la Bulă se vede o pată de muștar pe cămașă, iar Ștrulă are cravata strâmbă. Intră în birou cu încredere, dar puțin emoționați.
Secretara, o doamnă cochetă, cu ochelari pe vârful nasului, îi privește peste rame și le întinde contractele de muncă.
– Vă rog să semnați aici.
Bulă se uită lung la hârtie, apoi își scarpină capul.
– Eu nu știu să scriu…
Secretara oftează:
– Fă și tu un semn.
Bulă se luminează la față, ia pixul și trântește un X mare și apăsat.
Vine rândul lui Ștrulă. Se uită și el la hârtie, face o pauză, apoi zice:
– Nici eu nu știu să scriu…
Secretara, tot mai iritată:
– Fă și tu un semn, ca prietenul tău.
Ștrulă ridică sprâncenele și face un 0 mare, rotund și strâmb. Secretara ridică din sprâncene, mirată:
– Dar de ce ai făcut 0 și nu X, ca prietenul tău?
Ștrulă, foarte serios:
– Păi… pe mine nu mă cheamă ca pe el!