Un tip stă cuprins de mustrări de conștiință alături de iubita lui și, după multe ezitări, hotărăște să-i spună adevărul, respirând adânc:
– Iubito, trebuie să-ți mărturisesc ceva important…
Ea, deja îngrijorată, se uită la el și îl îndeamnă să vorbească:
– Ce s-a întâmplat? Spune-mi.
El își scarpină capul, încearcă să evite privirea ei și, cu voce joasă, îi zice:
– Iubito, te-am înșelat cu altă femeie…
Ea se uită la el, surprinsă și șocată:
– Poți să repeți, te rog?
El, ridicând ușor din umeri și forțând un zâmbet:
– Sigur, mă întâlnesc cu ea și mâine seară.
Doi manageri se întâlnesc într-o pauză de cafea, iar unul dintre ei arată vizibil abătut, cu o expresie resemnată pe față. Celălalt observă imediat:
– Te văd foarte supărat. Ce s-a întâmplat? Probleme la firmă?
Primul manager își trage un oftat lung, ridică din umeri și răspunde:
– Ah, nu, firma e ok. Dar… să vezi, soția mea mi-a găsit o nouă secretară.
– Aoleu! spune celălalt, intrigat. Și? E măcar drăguță? Blonda sau bruneta?
Primul manager se uită la el cu o expresie ușor exasperată:
– Cheala! Nimic din ce speram, zău!
O tipă elegantă, aranjată din cap până în picioare, intră în bancă și se așază cu un zâmbet larg în fața funcționarului de la ghișeu. Acesta îi zâmbește înapoi politicos, pregătindu-se să o ajute.
– Bună ziua! Cu ce vă pot ajuta? întreabă el, scoțând un formular nou și pregătindu-se de lucru.
Tipa îl privește serioasă, dar cu un strop de umor în privire:
– Aș dori să deschid un cont comun.
– Sigur! Cu cine? întreabă funcționarul, ridicând din sprâncene și așteptând să completeze detaliile.
– Cu cine are bani, răspunde ea.
Doi copii stau de vorbă în parc, lăudându-se fiecare cu realizările părinților, așa cum doar copiii știu să o facă. Primul copil, cu pieptul umflat de mândrie, începe să povestească cu un aer serios:
– Tatăl meu e inginer, să știi! El face nave spațiale, construiește chestii de care nici nu ai auzit, cu butoane și lasere și rachete. Zboară peste tot în cosmos și inventează lucruri complicate pe care nici nu ți le poți imagina!
Celălalt copil îl ascultă fascinat, dar fără să pară prea impresionat, așteptând să-și spună și el partea. După ce primul copil se oprește, cu ochii mari și curioși, îl întreabă:
– Wow, și tatăl tău poate face toate astea?
Cel de-al doilea copil ridică din umeri relaxat și, cu un zâmbet misterios, răspunde calm:
– Tatăl meu? Eh, el face ce zice mama!
Primul copil clipește confuz:
– Ce, doar atât?
Celălalt copil dă din cap înțelept:
– Da, și e mai sigur așa. La noi, mama e cea care face regulile și dacă tata nu ascultă… să vezi atunci ce „navă spațială” se aprinde în casă!
Ion îl vede pe Gheorghe chinuindu-se să îndese un televizor mare în portbagaj, printre valize, rucsacuri și tot felul de sacoșe. Curios, se apropie de mașină și îl întreabă:
– Măi, Gheo, unde pleci cu atâtea bagaje? De parcă te-ai muta, nu te-ai duce în concediu!
Gheorghe, transpirat de la efort, dar cu un aer mândru, răspunde scurt:
– În Grecia, mă, la mare! Abia aștept să prind o bronzare bună și niște relaxare!
Ion se uită amuzat la grămada de lucruri și apoi observă televizorul, cărat cu grijă.
– Dar de ce, mă, iei și televizorul? N-au ăia televizoare pe acolo, la hotel?
Gheorghe oftează, ca și cum ar explica ceva extrem de logic:
– D’apăi, cine știe grecește? Trebuie să înțeleg și eu știrile, filmele, să văd meciurile în română!
