Într-o zi, Gheorghe și Ion stăteau la umbră, pe o bancă, trăgând fiecare din câte o țigară și privind leneși la ulița satului. După câteva minute de tăcere, Gheorghe oftează adânc și zice visător:
– Trebuie să mergem în Italia, măi Ioane!
Ion își întoarce capul mirat:
– De ce, mă, Gheorghe? Ce-ai pățit?
Gheorghe își aprinde o nouă țigară, trage un fum adânc și spune cu un zâmbet larg:
– Păi acolo iei micul dejun liniștit, după care faci amor toată dimineața. La prânz, o masă bogată, câteva sticle de vin și iar amor toată după-amiaza. Apoi, seara, o cină ușoară, cu șampanie, fructe exotice și toate cele, și iar amor toată noaptea!
Ion face ochii mari, dă jos pălăria și își șterge fruntea:
– Bă, ești nebun? E beton! Da’ de unde știi tu toate astea?
Gheorghe râde și, cu un aer de superioritate, îi dă lovitura finală:
– Mi-a spus soră-mea!
Într-o dimineață tensionată, șeful statului îl cheamă de urgență pe ministrul de finanțe la palat. Omul intră precipitat în biroul prezidențial, cu servieta în mână și broboane de transpirație pe frunte.
– Domnule președinte, ați cerut să vin de urgență! Ce s-a întâmplat?
Șeful statului, cu o expresie gravă, se sprijină de birou și îi spune apăsat:
– Să-mi scoți de unde știi 2 miliarde de euro pentru modernizarea penitenciarelor și asigurarea celor mai bune condiții de trai pușcăriașilor.
Ministrul înghite în sec, își aranjează cravata și începe să bâlbâie:
– Dar, domnule președinte… 2 miliarde? E o sumă enormă! Nu avem banii ăștia! Dacă i-am avea, probabil i-am da celor din învățământ…
Președintele se lasă pe spate în fotoliu, îl fixează cu o privire rece și bate de două ori cu degetele în birou.
– Bă! Tu ai impresia că eu, după alegeri, mă duc la școală?
Bulă vine acasă de la serviciu obosit, flămând și cu nervii întinși la maximum. Pe drum visase la o masă caldă, la un miros îmbietor de mâncare gătită, poate chiar la un desert surpriză. Dar cum intră în casă, realitatea îl lovește mai tare ca un factură la întreținere.
În sufragerie, Bubulina era tolănită pe canapea, cu un castron mare de popcorn în brațe, uitându-se cu sufletul la gură la „Chefi la Cuțite”.
Bulă își aruncă geaca pe un scaun, se uită în jur, simte că aerul nu are niciun miros de mâncare și deja îi crește tensiunea. Cu un ton enervat, întreabă:
– Bubulino, de ce te uiți la „Chefi la Cuțite”?! Oricum nu știi să gătești.
Bubulina nici măcar nu clipi. Ridică încet privirea de la televizor, îl analiză preț de o secundă și îi răspunse, zâmbind șiret:
– Așa este, Bulă. Dar tu de ce te uiți la filmele pentru adulți?
Un domn bine îmbrăcat, la costum și cravată, trece printr-un gang întunecat, încercând să grăbească pasul. Noaptea era liniștită, poate prea liniștită, iar ecoul pașilor lui pe asfaltul umed îi dădea fiori.
Deodată, din umbră, apar două matahale – doi indivizi solizi, cu fețe fioroase, lanțuri groase la gât și priviri reci. Se apropie încet, iar domnul începe să transpire, simțind cum inima îi bate nebunește.
Tremurând de frică, își drege vocea și întreabă:
– Ce… ce vreți de la mine?
Unul dintre bărbați, cu un zâmbet ciudat, îi pune o mână grea pe umăr și, pe un ton surprinzător de prietenos, spune:
– Nu vă supărați, domnule, aveți cumva o monedă de 50 de bani?
Domnul rămâne blocat. Se uită la ei, își trage sufletul și, brusc, se relaxează. În mintea lui, deja își făcea procese de conștiință: Ce fraier sunt! Oameni sărmani, și eu i-am judecat greșit!
Zâmbind ușurat, scoate portofelul, găsește o monedă și o întinde către cei doi:
– Sigur, poftiți! Dar pentru ce vă trebuie moneda?
Unul dintre bărbați râde, o prinde între degete și spune cu un aer jovial:
– Să dăm cu banul să vedem cine îți ia portofelul și cine îți ia ceasul!
