Un tip rămâne în pană pe o șosea pustie… Cât vedea cu ochii, doar câmp și un cal alb care paște…
Ridică, într-o doară capota, că nu se pricepea deloc la mecanică, și se uită precum curca-n lemne, până aude:
– Suflă-n jiglere!
Se uită-n jur, nimeni! Doar calul care păștea…
Bagă din nou capul sub capotă și iar aude:
– Suflă-n jiglere!
Făce câțiva pași, se uită atent, nimeni! A treia oară se trezește cu calul lângă el:
– Suflă, nene, în jiglere, că-s înfundate! Uite, ălea sunt!
Îngrozit, rezolvă problema și demarează scârțâind din pneuri.
Un kilometru mai încolo, dă de un cioban…
Oprește și-i spune agitat:
– Bade, acolo e un cal care vorbeste! Mi-a zis ce să fac că se oprise motorul…
– Ce cal? întreabă molcom ciobanul.
– Cum ce cal? Un cal! Unul alb!
– Ai avut noroc! Că dacă era ăla negru, ăla nu se pricepe deloc, dar se bagă în toate și te mai ține și de vorbă…