Un evadat, care fusese celebru pentru fuga sa îndrăzneață din închisoare, decide într-o seară să se întoarcă înapoi la penitenciar. Paznicii sunt șocați să-l vadă venind de bunăvoie, fără să fie urmărit de poliție sau vreo echipă de intervenție. Un reporter, aflat la fața locului pentru a relata despre evadare, se apropie curios și nu poate să nu întrebe:
-Domnule, de ce v-ați întors la închisoare? Sunteți liber, de ce ați ales să reveniți aici?
Evadatul, cu o expresie obosită și ușor iritată, răspunde:
-Mai bine aici decât acasă!
Reporterul, și mai nedumerit, continuă să întrebe:
-Cum așa? Ce s-a întâmplat acasă de v-a făcut să vă întoarceți?
Evadatul oftează adânc și începe să povestească:
-Uite, am reușit să ies din închisoare după luni de planuri și săpat tuneluri. M-am gândit că, în sfârșit, voi avea un moment de liniște. Dar nici bine n-am intrat pe ușa casei, că nevastă-mea mă întâmpină cu mâinile în șolduri și începe să țipe: „Pe unde îmi umbli? Ai evadat deja de 8 ore și nici măcar nu te-ai sinchisit să suni!”
Directorul unei mari fabrici venea la muncă în fiecare zi cu mașina de serviciu, o limuzină impunătoare care atrăgea atenția tuturor. În fiecare dimineață, când ajungea la poartă, bariera se ridica automat, iar portarul, un bătrânel care lucra acolo de zeci de ani, îi dădea respectuos „Bună dimineața”:
-Bună dimineața, domnule director. Să trăiți și să aveți o zi productivă!
Directorul răspundea de fiecare dată cu un zâmbet rapid, fără să se gândească prea mult la acest ritual zilnic. Însă într-o dimineață, după o săptămână plină de ședințe interminabile și decizii complicate, directorul se hotărăște să facă o schimbare. „Astăzi vin pe jos”, își spune el, simțind nevoia să se deconecteze și să ia o gură de aer proaspăt.
Se îmbracă lejer, fără costum și cravată, și pornește spre fabrică. Pe drum, se bucură de sunetul păsărilor și de liniștea dimineții. Când ajunge la poartă, își ridică privirea și observă că portarul, care de obicei era mereu atent și politicos, nu dă semne că l-ar fi recunoscut. În schimb, portarul strigă în gura mare, cu un zâmbet ironic pe față:
-Ce faci, bă, fraiere? Nu mai ești director?
În timpul unei consultații de rutină, o femeie stă pe patul de examinare în cabinetul doctorului, simțindu-se puțin neliniștită. Doctorul o examinează atent, ascultându-i bătăile inimii, verificându-i plămânii și luându-i tensiunea arterială.
După ce termină, doctorul zâmbește și spune cu un ton calm:
-Doamnă, inima, plămânii, pulsul și presiunea arterială sunt toate în regulă. Totul arată foarte bine.
Femeia respiră ușurată, dar doctorul continuă:
-Acum, aș dori să verific puțin acea parte care vă bagă pe dumneavoastră, femeile, în tot felul de necazuri.
Femeia se oprește pentru un moment, roșind ușor, gândindu-se la ce urmează. Crezând că știe ce vrea doctorul să vadă, începe încet să-și desfacă nasturii bluzei, pregătindu-se să se dezbrace.
Însă, înainte să continue, doctorul o oprește brusc:
-Nu! Nu! Nu vă dezbrăcați! exclamă el, ridicând mâinile în aer.
Femeia rămâne perplexă, încremenită în loc, încercând să înțeleagă ce a greșit.
Doctorul zâmbește larg și adaugă cu o notă de umor:
-Doar scoateți limba!
