Un poliţai înalt (ca bradu’), cu mustăcioară, vorbeşte cu un puşti:
– Mai ţâncule, îţi place mustaţa mea?
– Da, nene.
– Măi ţâncule, da’ ţie îţi place cascheta mea?
– Da, nene.
– Păi vad că ţie ţi-ar place să fii poliţai, nu-i aşa?
– Da, nene, dar e prea tîrziu.
– Cum aşa, mai ai atâta timp…
– Nu, nene, e prea târziu, că am trecut deja clasa a cincea…