Un bărbat intră șchiopătând în sala de judecată, bandajat din cap până-n picioare, cu o expresie de disperare pe chip. Fiecare pas pe care îl face pare să fie un efort imens. Judecătorul, intrigat, îl privește cu compasiune și curiozitate.
– Domnule judecător, începe bărbatul cu o voce stinsă, nu mai rezist! Din prima zi de căsătorie, nevasta mea aruncă în mine cu tot ce îi pică în mână. Farfurii, cărți, vase, chiar și scaune! Vă rog, divorțați-mă, că nu mai pot.
Judecătorul, vizibil surprins, se apleacă spre el:
– Domnule, dacă așa stau lucrurile, de ce n-ați venit până acum să solicitați divorțul? Din dosar rezultă că sunteți căsătorit de zece ani!
Bărbatul oftează adânc, încercând să-și îndrepte corpul chinuit:
– Păi… să vedeți, la început nu mă cam nimerea.
Judecătorul își duce mâna la frunte, încercând să-și stăpânească râsul, dar nu poate să nu întrebe:
– Și acum ce s-a schimbat?
– Acum are o mână de lunetist, domnule judecător! Deja nu mai ratează nici măcar când mă ascund după ușă! Iar săptămâna trecută, când am încercat să scap fugind, m-a nimerit cu o tigaie în spate… de la balcon!
– Tatiiii, îmi trimiți și mie 200 de euro? – vine mesajul prin WhatsApp de la copilul său.
– Nu pot, tata, sunt pe fugă! – răspunde tatăl, văzând cererea, dar având alte lucruri pe cap.
– Dacă îmi trimiți, îți spun cu cine doarme mami când nu ești acasă – apare mesajul următor, care-l face pe tată să se oprească în loc, cu sprâncenele ridicate.
Cu inima sărindu-i peste un beat, începe să tasteze:
– Am trimis 400. Spuneee!!!!
Tensiunea e la maxim. Se gândește la toate scenariile posibile, iar mâinile îi tremură puțin. La câteva secunde, vine răspunsul:
– Cu mine! Te puuuup !!!!!
Proaspăt căsătorită, Bubulina, epuizată după o zi plină, începe să-și verse nemulțumirea:
– Bulă, m-am săturat! Ce viață este asta?! Eu spăl, eu calc, eu fac curat, eu fac cumpărături, eu gătesc, eu duc gunoiul, eu fac totul! Parcă sunt o Cenușăreasă, de dimineață până seara!
Bulă, relaxat în fotoliu, cu telecomanda în mână și un castron de floricele lângă el, își aruncă privirea către ea și, zâmbind cu subînțeles, răspunde:
– Cu plăcere, Bubulino. Înainte de căsătorie, ți-am promis că vei avea o viață ca-n povești!
Bulă intră în biroul șefei lui într-o dispoziție foarte veselă, cu un zâmbet larg pe față. Fără prea multe ezitări, îi dă o palmă ușoară peste posterior și spune:
– Ce faci, păpușă, mai merge una mică?
Șefa, vizibil șocată, îl privește cu ochii măriți:
– Domnule Bulă, dar cum vă permiteți să vorbiți așa cu mine?
Bulă râde, nepăsător, și își pune mâinile în buzunare:
– Uite așa, șefa, eu așa vorbesc cu tipele cu care am dormit împreună!
Șefa își încrucișează brațele, furioasă, și întreabă, ridicând o sprânceană:
– Dar când am dormit noi doi împreună, domnule Bulă?!
Bulă zâmbește malițios și se apleacă spre ea, răspunzând triumfător:
– Cum când? Ieri seară, la ședința de analiză a rezultatelor departamentului nostru. V-ați plictisit atât de tare încât ați adormit direct pe scaun. Și eu, culmea, la fel!
Gigel stătea cuminte pe canapea, jucându-se cu mașinuțele lui, când mama lui intră pe ușă cu o expresie obosită. Își lasă geanta pe masă, iar Gigel, curios să împărtășească noutăți, îi spune:
– Mama, ieri, după ce-ai plecat de-acasă, a venit o tanti blondă și frumoasă și s-a dus cu tata în cameră și…
Mama, surprinsă, își oprește mișcările și îl privește fix pe Gigel:
– Ce-ai spus, Gigel? O blondă? Și?
Gigel începe să povestească mai departe, dar mama îl oprește brusc, înfuriată:
– Știi ce, Gigel? Mai bine să repeți tot când vine taică-tu acasă!
Seara, când tata intră în casă zâmbind, mama îl așteaptă cu o privire pătrunzătoare. Îi face semn discret lui Gigel să spună ce știe. Gigel se luminează la față și continuă cu entuziasm:
– Și cum ziceam, mama, ieri, când tu n-ai fost acasă, a venit o tanti blondă și frumoasă și s-a dus cu tata în cameră și…
Tatăl începe să transpire, iar mama îl fixează cu o privire tăioasă:
– Și? Șiii??? continuă mama, încordată.
Gigel, fără nicio reținere, adaugă triumfător:
– Și tata a tăvălit-o-n pat exact așa cum te tăvălește pe tine poștașul!
Se lasă o liniște apăsătoare. Tatăl își schimbă imediat expresia de vinovăție într-una surprinsă, iar mama, roșie de furie, începe să bâjbâie după cuvinte. Gigel, nedumerit, se uită la amândoi și întreabă inocent:
– Ce-am zis? Am spus ceva greșit?
Articolul Vă rog, divorțați-mă, că nu mai pot. apare prima dată în .
