„Scuză-mă, domnișoară!” a spus vocea. „Te rog să ridici gunoiul și să-l pui în coș.”
„Eu nu fac curățenie!” a spus Daniela arogantă. „Oamenii fac curățenie pentru MINE. Oameni ca tine, clasa servitorilor — nu-i așa că asta e treaba ta? Așa că fă-o — curăță-l!”
Bătrânul s-a înroșit. „Domnișoară,” a spus el. „Treaba mea este să mențin această clădire și această grădină curate, dar ceea ce ai făcut este lipsit de respect…”
Danie l-a întrerupt grosolan. „Lucrezi pentru tatăl meu, ceea ce înseamnă că lucrezi pentru mine! Dacă îți spun să faci curățenie, faci curățenie; dacă îți spun să-mi lingi pantofii, îmi lingi pantofii, altfel te dau afară!”
În acel moment, Daniela a auzit o voce ca un tunet:
„Daniela!” S-a întors și l-a văzut pe tatăl ei stând acolo, arătând furios.
Povestea completă este în comentarii.
